Cum funcționează scutul de la Deveselu pe care Putin îl vizează. Ce tip de rachete ar combate acesta

La începutul lunii februarie, o mie de soldați americani se aflau în drum spre România. La acea vreme, Pentagonul anunța că respectivele trupe urmau să fie relocate din Germania către țara noastră în contextul precedent al situației de la granița Rusiei cu Ucraina. Vladimir Putin își arăta îngrijorarea cu privire la scutul de la Deveselu care ar fi reprezentat un adevărat pericol.

Liderul de la Kremlin pare să fi luat foarte în serios acest pericol având în vedere acțiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei din ultimele zile. Scutul antirachetă de la Deveselu reprezintă un pas mult prea apropiat de teritoriul țării sale, astfel că a început acțiunea militară asupra Ucrainei care nu este membră NATO.

Premierul României, Nicolae Ciucă confirma dislocarea celor o mie de soldați americani din Germania în România. Potrivit acestuia, alte două mii de militari americani urmau să ajungă în Polonia și Germania, lucru confirmat și de către secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.

„Mutăm contingentul din Germania în România. 8,500 de trupe care reprezintă contingentul de reacţie rapidă nu au fost activate încă. Nu excludem să aibă loc şi alte mutări de trupe în Europa. Această relocare vine la cererea expresă a guernului României. Şi Franţa va muta trupe în România”, se arăta în declarația lui John Kirby.

Președintele României, Klaus Iohannis afirma la rândul său că România trebuie să fie pregătită pentru a contracara acțiunile agresive ale Rusiei. De asemenea, Pentagonul venea cu asigurări că militarii detașați nu vor interveni pe teritoriul Ucrainiei nici chiar dacă Rusia ar trece granița, lucru care s-a și întâmplat. Vladimir Putin își exprima la acea vreme îngrijorarea spunând:

„Statele Unite au desfăşurat sisteme de apărare anti-rachetă în România şi în curând şi în Polonia, dacă nu au făcut-o deja. În ambele ţări, sunt desfăşurate lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk. Capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?”.

Desigur, acest lucru era doar un pretext al liderului rus. Ministrul de Externe al României, afirma că „este un nonsens” spunând că „un sit pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează posibile amenințări cu rachetă provenite din afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia”.

De ce este capabil scutul de la Deveselu care creează îngrijorări lui Putin

Scutul antirachetă de la Deveselu a început să fie operațional în anul 2016, fiind doar o mică parte din ceea ce înseamnă apărarea împotriva rachetelor balistice. La Deveselu există 24 de rachete interceptoare, fiecare cu o lungime de 6,55 m și un diametru de 0,34 m, însă nu dețin o încărcătură explozivă.

Aceste rachete sunt capabile să ajungă la impresionanta viteză de 5 km pe secundă și distrug țintele prin simpla lovire. Prețul unei asemenea rachete este de 20 de milioane de dolari, având o autonomie de 500 de kilometri. La nivelul României există 24 de astfel de dispozitive care sunt coordonate de un radar capabil să comunice cu alte radare de pe teritoriul Poloniei, Turciei sau alte nave ale NATO care se află în patrulare.

„Să ne imaginăm că Ucraina este un stat membru NATO. Primeşte arsenal militar avansat precum cele din Polonia şi România şi începe operaţiuni în Crimea.Ce facem atunci? Ne luptăm împotriva întregului bloc NATO? S-a gândit cineva la asta până acum?”, declara Vladimir Putin exprimându-și temerile cu privire la securitatea națională a Rusiei.

De la acele schimburi de replici, Vladimir Putin a decis însă să atace Ucraina. Dacă inițial acesta a spus că „operațiunea militară” viza întărirea trupelor din Donbas, adevărul consta în faptul că el ataca întreaga Ucraina, cu atacuri asupra orașelor importante ale țării precum Kiev sau Harkov.